LACRIMA PRIGOANEI. Din lupta legionarelor românce

Minunat acest titlu - pars pro toto - a ceea ce este gama inimaginabilă de perverse atrocităţi, de prigonire a tot ceea ce înseamnă valori spirituale.
În perenitatea istorică a neamului românesc, atrocităţile comuniste nu înseamnă decât un moment trecător, iar toate mările si oceanele de sacrificii si jertfe nu sunt altceva decât o lacrimă uriaşă şi amară, lacrima prigoanei. Neamul nostru a îndurat în decursul secolelor nenumărate prigoane şi asupriri, din partea altor neamuri ca şi din partea conducătorilor proprii. Nici una însă nu se poate asemăna cu cea comunistă în covârşitoarea ei distrugere. Ori, această prigoană totală asupra omului şi în contra lui Dumnezeu, pe care vroiau să-L scoată din suflete, nu se putea să nu se extindă şi asupra femeilor.
Si ele şi-au plătit din plin credinţa în Dumnezeu şi în destinul creştin al patriei lor. Îndeosebi legionarele. Aproape toate cu rădăcini ţărăneşti, dacă nu din părinţi, în mod sigur de la bunici sau străbunici, legionarele au dat obolul suferinţei pe altarul valorilor supreme ale neamului. Credinţa, dragostea, devotamentul, toate virtuţile ancestrale ale românului s-au exprimat prin deţinutele politice de la Mislea şi din celelalte închisori pe care le-au sfinţit cu suferinţa lor care se anunţa fără margini şi fără capăt.
După cum nu au lipsit nici actele lor de vitejie în codrii rezistenţei naţionale din munţii Fărăgaşului, Vrancei, Apuseni, unde şi ele, alături de unii părinţi, de fraţii, soţii, logodnicii sau camarazii lor, şi-au adus obolul de luptă şi jertfă pentru dăinuirea sufletului românesc.
În această carte, douăsprezece românce legionare îşi mărturisesc uimitor de firesc, în amintiri, patimile lor şi ale altora ca ele, extinzându-se cu aceeaşi bunăvoinţa şi bunăcuviintă şi asupra bărbaţilor de aceeaşi spiritualitate, cu care s-au înfrăţit în lupta comună.Veţi descoperi aici sfânta trăire a idealurilor purificatoare, ca şi atunci când, în celulă fiecare le simte nu numai chemarea ci şi greaua lor apăsare şi îşi spune: "Aş vrea ca mâna prin zăbrele / Să poată apuca o stea. / Dar stelele-s la fel de grele / Ca sufletul şi viaţa mea."
Şi totuşi, sau poate tocmai de aceea, surorile noastre au învins, învingîndu-se pe ele însele.

Nistor Chioreanu

200 pag., A5, brosat, coperta policroma, pret 13 lei.

Flor Strejnicu - HRONICUL MIŞCĂRII LEGIONARE

Hârtie de cea mai bună calitate. 17 lei
Comandă acum! asoc.carpatii@gmail.com

Flor Strejnicu - CREŞTINISMUL MIŞCĂRII LEGIONARE

Format A5, hârtie de foarte bună calitate, copertă policromie, broşat, preţ 17 lei.
Comandă acum! asoc.carpatii@gmail.com

Horia Sima - "DOCTRINA LEGIONARĂ"

18 lei

Petru C. Baciu - RĂSTIGNIRI ASCUNSE

Format A5, copertă color, broşat, 15 lei.

Corneliu Zelea Codreanu - "Pentru legionari"

Format A5, broşat, preţ 18 lei.

Ilie Tudor - "SUB TĂVĂLUG"

Format A5, copertă policromă, broşat, 15 lei

Gheorghe Jijie - VICĂ NEGULESCU

Unul din locotenenţii lui Nicolae Petraşcu - şeful Mişcării Legionare din ţară (investit în această calitate de Horia Sima şi trimis din Germania în România ocupată cu misiunea reorganizării Legiunii şi contituirii structurilor de rezistenţă anticomunistă), Vică Negulescu a asigurat, după 23 august 1944 şi până la marile arestări politice din mai 1948, legătura oficială a organizaţiei cu principalele forţe politice anticomuniste.

El avea să sfârşească tragic, în urma regimului de exterminare aplicat de Securitate, în Cazimca Jilavei, asemenea lui Costache Oprişan şi altor martiri ai închisorilor comuniste.

Format A5, copertă policromă, Ed. Vicovia 2009, 476 pagini, broşat, 15 lei

O LIBRĂRIE IDENTITARĂ

Intr-o lume care se universalizează, prin Globalizare, într-un ritm uluitor, este necesar, credem noi, un recurs la memoria identitară. Adică la ceea ce ne este propriu, familiar, specific, şi în ultimă instanţă, indispensabil. Vital. E vorba de memoria lăuntrică a fiecăruia din noi; de acel ceva fără de care nu am mai fi noi. Acele valori care alcătuiesc identitatea fiecăruia din noi, ca persoană, ca grup familial, ca naţiune.
Aş putea avea o existenţă normală dacă mi-aş spăla creierul şi inima de tot ce am acumulat, de tot ce am îndrăgit, de tot ce mi-a fost aproape în această viaţă de până acum? Desigur, nu!
Putem concepe cu detaşare o Europă alcătuită din indivizi fără trăsături care să-i individualizeze, cu chipuri patibulare şi preocupări strict viscerale, care nu vor şti de unde vin şi încotro merg?
Europa Unită e o necesitate în ziua de azi. Dar viabilitatea şi durabilitatea ei nu pot fi concepute, credem noi, eludînd identitatea şi interesele vitale, misiunea în ultimă instanţă, a fiecărei naţiuni care o alcătuieşte. Este vorba de acel concept pe care generalul de Gaulle îl numea "Europa patriilor", şi pe care militantul anticomunist român Horia Sima îl dezvolta în eseul "Destinee du nationalisme", în 1951, la Paris, lucrare apreciată de unele cancelarii occidentale ale vremii, în special de Winston Churchill, după cum am putut afla.
Ce au în comun aceste personalităţi în modul în care înţelegeau noua construcţie paneuropeană? Tocmai aşezarea identităţii naţionale a neamurilor ce alcătuiesc străvechea şi nobila civilizaţie europeană, la fundamentul acestei construcţii suprastatale. Necesare, de altfel, în contextul istoric actual. Dar nu în orice condiţii, căci eludînd diversitatea ce o dau identităţile etnice componente, vom periclita Unitatea dar mai ales durabilitatea proiectului macropolitic în cauză. Pentru a nu se asemăna şi el, asemenea altor construcţii istorice similare, colosului cu picioare de fier amestecat cu lut, din viziunea proorocului Daniil.